|
|
||
|
Vezi și:FRUNZOS,
STUFOS,
MICROFIL,
TĂPĂLĂGOS,
DĂRÂMAT,
PLETOS,
CRENAT,
DECURENT,
INDUPLICAT,
PELTAT,
CĂRNOS
... Mai multe din DEX...
CU FRUNZE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU FRUNZERezultatele 1 - 10 din aproximativ 370 pentru CU FRUNZE. Alexei Mateevici - Frunza nucului ... de floare Îmi aduce din Bugeac. De ce tremuri, frunzuleană,-- Fiica nucului rotat,-- Ce fior de prin poiană Firea ți-a cutremurat? Eu cu ierbile poienii N-am nimic de împărțit, Jale mi-i că moldovenii Încă nu s-au înfrățit. Vântul șuieră prin creste, Vine zburător prin văi ... verzi. Mare-i fala din câmpie, Dar bătrânii ți-s mâhniți. Dragostea de unde-ți știe, Că vor fi toți înfrățiți? Dragostea adânc mă leagă Cu Traian Demetrescu - Frunze de toamnă ... toamnă, Scuturate de furtună, Și picînd ca o ninsoare Fac pămîntului cunună. Melancolic, prin fereastră, Mi-aruuc ochii către ele, Și privindu-le le-asamăn Cu Alecu Donici - Frunzele și rădăcina ... rădăcina Frunzele și rădăcina de Alecu Donici Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau Și cu zefirașii astfel se șopteau: — Dulce e viața frunzelor, când ele, De rouă lucinde, mândre, tinerele, Lumea înverzesc Și o răcoresc. Călătorul pacinic, obosit de ... cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat Și ne-a tot cântat. Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește; Înșiși zefirașii, voi ne legănați Și ne dezmierdați. — Dar spre neuitare, Nu se cade oare — Frunzelor le zise un ... să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind, De ciudă plesnind. — Rădăcina face arborul să crească Și peste tot anul frunză să renască — Le răspunse ea. În alt chip ființă voi nici ați avea. Să țineți dar minte Aceste cuvinte: Viața vegetală, Viața socială, Totului ... Mihai Eminescu - Cu pânzele-atârnate ... Mihai Eminescu - Cu pânzele-atârnate Cu pânzele-atârnate de Mihai Eminescu Cu pânzele-atârnate În liniște de vânt, Corabia străbate Departe pe pământ. Iar stolul rândurelelor Trece-ntre cer și mare... O, stelelor, stelelor, Nemuritoare, De ce ... Constantin Stamati - Frunzele și rădăcina (Stamati) ... Krâlov Traducere de Constantin Stamati Într-o zi de primăvară, frumoasă și seninată, Frunzele verzi a pădurii, umbrind o costișă toată, Au început cu zefirii într-acest chip să șoptească Și să fălească A lor desime tufoasă Și umbroasă, Zicând: „Au nu noi suntem podoaba a ... și săltează, Iar dimineața și sara fragede privighetori La noi vin de desfătează Și primăvara serbează. Pân’ și însuși voi, zefirii, ușori și nestătători, Șuguiți cu noi neîncetatâ€�... Atunci glas cu umilință de sub pământ le-au răspuns: „Voi, frunzelor, ați uitat Nouă să ne mulțumiți că vă aflați colo sus.â€� Deci frunzele, foșnind ... noi nu ne știți, Că noi suntem rădăcina copacilor răsfățați, Și înalți, Pe care voi înverziți? Deci să vă fie de bine al vostru trai cu trufie, Că natura au vrut să ne osebească, Ca frunza în toată vara alta din nou să-nverzească, Spre trecătoarea podoabă. Pierind însă rădăcina, vă ... Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ți adaogi... ... Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l ... nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza ... Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ți adaogi... ... Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l ... nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza ... ... scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum ... când și când, rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură. Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic noapte... Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu ... răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea ... celelalte. Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămăseseră goale ... Vasile Alecsandri - Frunză verde de căpșune ... Vasile Alecsandri - Frunză verde de căpşune ,,Frunză verde de căpșune, Zi mă-tei să te cunune, Că de mine ești lăsată, Cu foc mare blestemată!" ,,Însoară-te dumneata, Să văd: pe cine-i lua? De-i lua una ca mine, Dumnezeu s-o ție bine; De-i ... Ivan Andreievici Krâlov - Frunzele și rădăcina (Stamati) ... Krâlov Traducere de Constantin Stamati Într-o zi de primăvară, frumoasă și seninată, Frunzele verzi a pădurii, umbrind o costișă toată, Au început cu zefirii într-acest chip să șoptească Și să fălească A lor desime tufoasă Și umbroasă, Zicând: „Au nu noi suntem podoaba a ... și săltează, Iar dimineața și sara fragede privighetori La noi vin de desfătează Și primăvara serbează. Pân’ și însuși voi, zefirii, ușori și nestătători, Șuguiți cu noi neîncetatâ€�... Atunci glas cu umilință de sub pământ le-au răspuns: „Voi, frunzelor, ați uitat Nouă să ne mulțumiți că vă aflați colo sus.â€� Deci frunzele, foșnind ... noi nu ne știți, Că noi suntem rădăcina copacilor răsfățați, Și înalți, Pe care voi înverziți? Deci să vă fie de bine al vostru trai cu trufie, Că natura au vrut să ne osebească, Ca frunza în toată vara alta din nou să-nverzească, Spre trecătoarea podoabă. Pierind însă rădăcina, vă ... Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul ... în preajma mea el zboară Din soare se repede, din lună strălucește, După pământ se nalță, din ceruri se coboară. Pe la fântâni m-așteaptă, cu unda se răsfrânge, Cu frunza îmi șoptește, cu zefirul suspină, Cu valea îmi răspunde, cu patima mea plânge, Cu dealul se înalță, cu câmpul se alină. Cu floarea se dă-n leagăn, cu iarba undoiază; Livedea îl arată, dumbrava-l subascunde; În ziuă și în noapte, la umbră și în rază Nu e nălucă,-mi spune, mă mângâie ... viforul se scoală, când cerul se mânie, Când negura se-ntinde, când norii se-mpletesc, Când focul șerpuiește d-a lungul în tărie Cu fulgerul, atuncea cu groază te privesc. Când marea se răscoală, volbură-ntărâtată, Când undele-i muginde se nalță spumegând, Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată Pe ... fulgerul ți-e fața! Fulger în mine trece când ochii-mi te-ntâlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vâjâie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul când vii. Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osânda tu când ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU FRUNZERezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru CU FRUNZE. ... FRUNZÓS , - OÁSĂ , frunzoși , - oase , adj . Cu frunze multe și dese . - Frunză ... STUFÓS , - OÁSĂ , stufoși , - oase , adj . ( Despre arbori ) Cu frunze multe și dese ; ( despre păduri ) care are arbori cu ... MICROFÍL , - Ă , microfili , - e , adj . ( Bot . ; despre plante ) Cu ... TĂPĂLĂGÓS , - OÁSĂ , tăpălăgoși , - oase , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre oameni și animale ) Care are picioarele mari și un mers greoi ; tăpălog , tăpănos . 2. ( Despre plante ) Cu ... DĂRÂMÁT , - Ă , dărâmați , - te , adj . 1. Prăbușit , surpat ; ruinat ; fig . nimicit , distrus . 2. ( Despre copaci ) Cu ramurile , cu ... PLETÓS , - OÁSĂ , pletoși , - oase , adj . 1. Cu plete mari , cu păr lung și bogat ; p . ext . ( despre bărbați ; adesea substantivat ; peior . ) cu părul lăsat să crească excesiv de lung . 2. ( Despre plante ) Cu ... CRENÁT , - Ă , crenați , - te , adj . ( Despre frunze ) Cu ... DECURÉNT , - Ă , decurenți , - te , adj . ( Despre frunze ) Cu ... INDUPLICÁT , - Ă , induplicați , - te , adj . ( Despre frunze ) Cu ... PELTÁT , - Ă , peltați , - te , adj . ( Despre frunze ) Cu nervuri care pornesc din mijlocul limbului și cu ... CĂRNÓS , - OÁSĂ , cărnoși , - oase , adj . 1. Care are multă carne ; musculos . 2. ( Despre fructe , frunze , tulpini ) Cu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||